Motivaţie pentru viitoarea profesie( despre JURNALISM)

Realitatea diversă, avalanşa istovitoare de evenimente/ştiri la care suntem supuşi zilnic necesită din partea noastră o pregătire informaţională solidă, ajustîndu-ne şi integrîndu-ne astfel în sofisticatul mecanism nimit ”societate”. Alături de existenţialele ”a fi” sau ”a nu fi”, verbul ”a fi informat” a devenit un imperativ al secolului XXI. A fi informat însă nu este suficient. A fi informat VERIDIC-iată condiţia la care trebuie să aspire un cetăţean cultivat în spiritul valorilor civice sănătoase.

Această misiune(deloc uşoară, de altfel) îi revine în totalitate celui mai animat actor social(părerea mea pur subiectivă)-jurnalistului. Activitatea jurnalistului/reporterului nu se rezumă doar la sincronizarea unor evenimente banale, scrierea/redactarea unor articole menite doar să umple spaţiul ziarelor, lui îi revine responsabilitatea de a descoperi, mediatiza, transorma orice detaliu neînsemnat într-un fapt de importanţă majoră. Jurnalistul lucrează în interiorul societăţii, între aceşti doi termeni stabilindu-se o coeziune evidentă, dar îşi prezintă munca din poziţia de ”arbitru”, reuşind să-şi păstreze neutralitatea, fiind echidistant şi obiectiv în ceea ce realizează.

Realitatea zilei de azi oferă jurnaliştilor teme şi subiecte într-o diversitate uluitoare, însă puterea jurnalistului constă în capacitatea sa de a le identifica pe cele mai elocvente, de a le prezenta opiniei publice în toată amploarea şi complexitatea lor, aducînd la iveală adevăruri ce merită a fi spuse sus şi tare. În cartea sa ”Media Sapiens”, Serghei Minaev, unul din cei mai mediatizaţi scriitori ruşi contemporani prezintă cititorilor într-o formulă total neobişnuită rolul crucial ce-o deţine lucrătorul mass-mediei în buna funcţiune(şi invers) a unei societăţi. Prin condeiul (mai nou-leptopul) jurnalistului realitatea existentă se poate metamorfoza, iată de ce verticalitatea, responsabilitatea şi obiectivismul sunt calităţile primordiale ale acestei meserii.

Investigaţiile jurnalistice uneori pot schimba soarta nu doar a unei singure persoane sau a unui grup de interes, ci a întregii ţări. De profisionalismul jurnaliştilor depinde, în mare măsură, nivelul de democraţie(transparenţa, libertatea cuvîntului) a soicetăţii în care activează. În acest proces de ”democratizare” care se realizează prin descoperirea situaţiilor şi persoanelor ce vin în detrimentul ei , jurnaliştii sunt supuşi umilinţei, fiind trataţi cu inferioritate, riscului enorm(uneori cu propria linişte şi viaţă). Pentru a pătrunde în haosul prezentului, pentru a prezenta realitatea aşa cum este dar nu cum ne-am dori-o s-o vedem, avem nevoie de jurnalişti oneşti, fideli ideii şi idealului ce-l au, gata oricînd la orice jertfă şi risc în investigarea şi prezentarea obiectivă a adevărurilor în folosul comunităţii.

Existenţa ca cetăţean într-o societate în care mecanismele mass-mediei funcţionează perfect, iar competetivitatea jurnaliştilor este mai mult decît sesizabilă nu numai devine mai eficientă, dar şi mai interesantă .